Astronomii au descoperit o lume dezolantă cu o atmosferă distrusă

Ce s-ar întâmpla dacă ați plasa o planetă de mărimea Pământului pe o orbită apropiată în jurul unei stele pitice de tipul M? Este mai mult decât o întrebare academică, deoarece piticele M sunt cele mai numeroase stele pe care le cunoaștem. Un grup de astronomi care studiază planeta GJ 1252b a găsit un răspuns, iar acesta nu este deloc plăcut.

Deoarece această planetă se află atât de aproape de steaua sa, primește foarte multă căldură. Iar această proximitate este mortală.

• Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut

„Presiunea exercitată de radiațiile stelei este imensă, suficientă pentru a spulbera atmosfera unei planete”, a declarat Michelle Hill, astrofizician la University of California Riverside și co-autor al unei lucrări recente axate pe GJ 1252b.

Planeta se află la aproximativ 65 de ani lumină de Pământ și orbitează în jurul stelei sale de două ori la fiecare 24 de ore terestre. Căldura emanată de stea face ca această lume să nu fie ospitalieră.

Ce se întâmplă cu stelele pitice M?

Acest lucru nu este teribil de diferit de Mercur din Sistemul nostru Solar. Nu există atmosferă, iar planeta este alternativ încălzită și înghețată pe măsură ce orbitează în jurul Soarelui. De fapt, și Pământul pierde puțină atmosferă din cauza activității solare.

Cu toate acestea, vulcanismul și alte procese eliberează gaze înapoi în atmosfera noastră. Pământul este norocos. Planete precum Mercur și GJ 1252b nu sunt. Și, acest lucru are implicații profunde în căutarea unor lumi favorabile vieții.

Există milioane de stele pitice M numai în galaxia noastră. Acestea au dimensiuni cuprinse între o zecime și două treimi din masa Soarelui. Ele pot fi active, trimițând explozii prin sistemele lor. Cele mai multe dintre ele au cel puțin o planetă în zona lor locuibilă și altele la diferite distanțe.

Aceasta nu este o combinație prea bună dacă vrei să găsești viață pe planetele lor. Activitatea stelară care distruge atmosferele planetare distruge, evident, și orice șanse de viață pe aceste lumi.

Cum ucid piticele M atmosfera?

Și, din moment ce piticele M sunt atât de numeroase, prezența lor poate reduce numărul de planete din galaxie care chiar suportă viață. Aceasta nu este o veste bună pentru planete precum GJ 1252b.

„Este posibil ca starea acestei planete să fie un semn rău pentru planetele aflate și mai departe de acest tip de stea”, a spus Hill, potrivit ScienceAlert. „Acesta este un lucru pe care îl vom afla cu Telescopul Spațial James Webb, care va examina planete ca acestea”.

Chiar dacă piticele M ar putea fi ucigașe de atmosferă, nu este totul deprimant.

De exemplu, multe dintre cele 5.000 de stele din vecinătatea solară a Pământului sunt pitice M. Chiar dacă o mare parte dintre ele își aruncă planetele în aer și le fac nelocuibile, cel puțin alte 1.000 (nu toate fiind pitice M) ar putea favoriza condiții potrivite pentru viață pe lumile lor.

În căutarea atmosferei pe GJ 1252b

„Dacă o planetă este suficient de departe de o pitică M, ar putea, eventual, să păstreze o atmosferă. Nu putem concluziona încă că toate planetele stâncoase din jurul acestor stele se reduc la soarta lui Mercur”, a declarat Hill.

Astronomii au folosit datele Telescopului Spațial Spitzer pentru a evalua radiația infraroșie de pe planetă, deoarece o eclipsă secundară i-a blocat lumina.

Măsurătorile au arătat că steaua explodează planeta. Temperaturile de la suprafață în timpul zilei variază în jurul valorii de 1.227 grade Celsius. Aceasta este suficient de fierbinte pentru a topi aurul, argintul și cuprul.

GJ 1252b nu este atât de norocoasă

Căldura, împreună cu presiunea scăzută presupusă la suprafață, i-a făcut pe cercetători să creadă că nu există atmosferă acolo. Dar, să presupunem pentru un moment că exista o atmosferă de dioxid de carbon. Acest lucru ar reține căldura la suprafață și poate că ar permite ca acea pătură să existe pentru o vreme.

„Planeta ar putea avea de 700 de ori mai mult carbon decât are Pământul și tot nu ar avea o atmosferă. Aceasta s-ar acumula inițial, dar apoi s-ar diminua și s-ar eroda”, a declarat Stephen Kane, astrofizician la UCR și co-autor al studiului.

Pe termen lung, în cazul în care acest studiu se va adeveri la o populație substanțială de stele pitice M, acest lucru va muta căutarea de planete locuibile către alți candidați din jurul unor stele mai puțin volatile.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cea mai „pufoasă” exoplanetă descoperită până acum pe orbita unei stele pitice roșii

Telescopul Spațial Webb a realizat prima sa fotografie cu o exoplanetă îndepărtată

Cea mai apropiată exoplanetă de Pământ are o vreme extremă. Ce au observat astronomii?

Prima exoplanetă descoperită vreodată a fost mult mai rară decât au crezut cercetătorii